“Baba” mea de primăvară: dacă am calculat bine, 1 + 4 = 5 martie :)
La Piaţa Amzei, nu departe de un stand cu dulceţuri bune (presupun) şi de locul unde cei din trupa Playhood băteau la tobe. Mă rog, erau pe-aproape şi nişte prăjituri pe care nu ţi le arăt 🙂
O vreme, doamnă, domnule, am crezut că poţi să-ţi alegi cum vrei tu “baba”, respectiv ziua de la începutul lui martie care, corect cetită, îţi spune (extrem de precis, zic unii) cum îţi va fi şi tot restul anului. Dar, of, nu-i aşa, pare-se: am aflat, de curând, dintr-un site specializat în numerologie (or something like this) că, de fapt, trebuie să aduni, pur şi simplu, cifrele ce alcătuiesc data naşterii tale. În cazul meu, 14 ale lunii, deci 1 + 4 = 5. Ieri, 5 martie, a fost, iată (bravo mie!), o zi chiar faină, cu soare mult. Ceea ce se vede, cred, şi din fotografia de-aici: una din rarele poze pe care le am şi-n care apar şi eu. Cum nu prea cred în moda selfie (cu excepţia fotografiilor pe care le mai fac, uneori, atunci când găsesc oglinzi mai mari sau geamuri cu efect de oglindă), m-am bucurat că o prietenă bună, cu care m-am întâlnit în Piaţa Amzei, mi-a făcut mai multe poze, imediat după ceasul amiezei. Trei, de fapt, din care am ale-o pe asta, în care, surprisingly, zâmbesc ca şi cum aş fi în mod natural optimist. În realitate, dacă mă cunoşti, ştii deja că sunt mai degrabă precaut şi intens sceptic, totul presărat cu accente consistente de pesimism structurat, foarte întemeiat (pesimismul, ca să nu credeţi că-i vreun dezacord), cu rădăcini zdravene în chiar natura jobului meu (la urma urmei, Relaţiile Internaţionale & Studiile Strategice pe care le tot predau nu oferă, nu-i aşa, prea mari motive de dans şi voie bună, nu-i aşa?!). Dacă nu mă cunoşti decât vag sau deloc, nu ştii mai nimic despre mine, dar asta nu contează: nici eu nu ştiu mai nimic despre tine. Asta nu mă opreşte, însă, să-ţi urez, cu deloc mimată voioşie, să ai şi tu parte, la râdu-ţi, de o “babă” bună, ca şi de un an plin de bucurii. Să-mi zici, la un moment dat, cum ţi-au fost şi “baba”, şi anul. Asta ca să ştiu dacă, după ce ies la pensie, pot sau nu să deschid, cu ceva succes,o firmă de urări-cu-şanse-mari-de-a-influenţa-în-chip-rezonabil-realitatea 🙂
