O a 13-a pagină, una cu totul specială, în calendarul promoţional cu Vladimir Putin
Pinocchio e mic copil: lui Vladimir Putin, nasul i s-a lungit deja, de-atâtea minciuni, de-i pe punctul să iasă, cu totul, din Sistemul Solar.
În ultimele zile, până şi gazetele din Noua Zeelandă au scris, cu destule amănunte, despre un calendar care îţi permite, dacă chiar asta-ţi doreşti, să petreci „întreg anul cu preşedintele Rusiei”: pentru fiecare lună avem una bucată fotografie a lui Vladimir Putin, plus una bucată citat. Fotografiile, ca şi textele în cauză sunt absolut lămuritoare pentru noul cult al personalităţii care dă în clocot la Kremlin: Putin în uniformă militară; Putin, la bustul gol (cam ca un fel de Rambo), pescuind într-un râu de munte; Putin aprinzând lumânări într-o biserică (Felix Edmundovich Dzerzhinsky se răsuceşte, probabil, ca titirezu-n mormânt, dacă-l poate cumva vedea pe mai tânărul săun discipol cum a abandonat, cu totul, ideea cea atât de dragă CEKA şi apoi KGB-ului, ca şi Partidului Bolşevic, cum că „religia e opiu pentru popor”); Putin alături de o mândreţe de cal alb (cum altfel?), spunându-ne că Rusia are o „natură infinită”, ce „ne-a fost dată – da, acesta-i cuvântul potrivit – chiar de către Dumnezeu”; Putin mirosind o floare cu tijă înaltă şi zicându-ne: „Îmi plac toate femeile din Rusia; personal, cred că rusoaicele sunt cele mai talentate şi cele mai frumoase”; Putin făcând gimnastică, dar fără să transpire nici un strop şi spunându-ne că „dragostea de sport apare în copilărie, în familie”, precum şi că ea „nu se potriveşte nici cu tutunul, nici cu alcoolul şi nici cu drogurile”; Putin cu fotografia unui erou militar din Al Doilea Război Mondial, zicându-ne că „Marele Război Patriotic – cum numesc ruşii confruntarea cu fostul lor prieten şi aliat, Adolf Hitler – a fost o bătălie pentru viitorul umanităţii”. Şi aşa mai departe (pentru cine-i interesat de toate fotografiile şi citatele în cauză, vezi galeria de imagini ataşată textului publicat de CNN la adresa de internet http://edition.cnn.com/2015/12/28/europe/vladimir-putin-calendar-2016/).
Nasul de o lungime deja astronomică a lui Pinocchio de la Kremlin
Propun însă – şi anume în termenii cei mai serioşi – introducerea în calendarul omagial pe care şi l-a făcut Vladimir Putin a unei a 13-a pagini. Una în care să fie sau un Putin cu un nas extrem de lung sau, ca lucrurile să fie încă şi mai clare, o poză mare cu Pinocchio. Fiindcă Putin minte. La tot pasul, într-un asemenea hal încât năsucul lui delicat ar trebui, deja, să fi ajuns acum până mult dincolo de orbita lui Saturn. Minte de-ngheaţă apele, de exemplu, atunci când ne spune că scutul antibalistic american – din care anumite elemente au fost recent date-n funcţiune şi în România, la Deveselu – ar fi îndreptate împotriva Rusiei şi a intereselor vitale ale acesteia.
Aceasta nu e, desigur, cea mai mare minciună a lui Putin. Dar e una care ne priveşte în mod direct pe noi, românii. Şi pot proba, fără absolut nici o osteneală, că Putin minte. Te poţi lămuri şi tu că Putin bate câmpii în mod intenţionat, dacă ai prin casă un glob terestru şcolar, precum şi-o bucată de sfoară. Rachetele intercontinentale ruseşti sunt, în marea lor majoritate, poziţionate – în buncăre betonate sau la bordul unor platforme mobile – în regiunile centrale ale ţării, adică undeva între Moscova şi mijlocul Siberiei. Din raţiuni strategice, Rusia simte încă nevoia să poată ameninţa sau chiar lovi, dacă trebuie, ţinte de pe teritoriul SUA. Rămâne însă să calculăm acum, folosind pentru asta chiar globul pământesc şcolar şi sfoara despre care am vorbit mai devreme, care-i drumul cel mai scurt pentru rachetele balistice ale Moscovei, lansate – la nevoie – din centrul Rusiei, şi până în inima teritoriului american, în statele din centrul SUA, acolo unde se află buncărele cu rachete nucleare, precum şi bazele de lansare ale bombardierelor intercontinentale ale Americii. Putin ne spune că acest drum pe care ar trebui să-l parcurgă rachetele ruseşti duce spre Vest, pe deasupra Europei Estice, apoi pe deasupra Europei Occidentale, apoi pe deasupra Atlanticului. Şi că traiectoria lor e vulnerabilă, putând fi lovită de armele ce compun scutul antibalistic; care scut antibalistic ar eroda, deci, nepermis de mult capacitatea de descurajare strategică a Rusiei. Dar, repet, Putin minte. Drumul cel mai scurt din centrul Rusiei şi până în centrul Americii nu-i nici spre Vest şi nici spre Est, peste Pacific, ci direct peste Arctica şi peste Polul Nord (pe globul meu şcolar, unul cu diametrul de 20 de centimetri şi, deci, la scara 1:60.000.000, din mijlocul Siberiei şi până-n mijlocul, SUA sunt, peste Polul Nord, cam 13-13,5 centimetri; în timp ce, din mijlocul Siberiei şi până-n America, dar pe o rută ce duce spre Vest, peste Europa şi Atlantic, sunt pe puţin vreo 17,5-18 centimetri, adică o distanţă cu cel puţin peste 25 % mai mare). Aceasta, ruta care duce spre America, peste Polul Nord, e, de altfel, şi ruta cea mai probabilă pe care ar putea-o folosi rachetele ruseşti care ţintesc America. Şi-această rută nu poate fi deloc atinsă de rachetele interceptoare instalate în Polonia şi la Deveselu. În nici un fel. Deci, repet Putin minte. Minte, repet, de-ngheaţă apele; iară năsucul lui, cu muci cu tot, i s-a lungit deja de iese, curând, de tot din Sistemul Solar. Şi-atunci, ce zici, nu merită domnul Putin, din plin, cea de-a 13-a pagină – aceea cu un Pinocchio cu un nas într-adevăr balşoi – în calendarul ce-l preaslăveşte?!
