Trei episoade legate de tragedia de la Mecca, în care au murit 717 oameni
Sute de morţi au rămas pe străzi, după ce mii de pelerini s-au călcat în picioare: cea mai mare tragedie de acest tip, la Mecca, în ultimii 25 de ani
Ieri, în chiar ultima zi a pelerinajului anual la Mecca – oraşul din Arabia Saudită care e, de fapt, capitala mondială a credinţei islamice – s-a petrecut o tragedie de mari proporţii, relatează presa internaţională. Scăpate complet de sub control şi atinse de panică (dintr-un motiv încă nu foarte clar), mase imense de pelerini s-au călcat în picioare, iar rezultatul e absolut îngrozitor: „cel puţin 717 morţi şi 850 de răniţi”, după cum relatează New York Times (Al Jazeera vorbeşte în dimineaţa aceasta despre cifre încă şi mai mari – 719 morţi şi 863 de răniţi)
În legătură cu această tragedie de proporţii, cel mai crâncen lucru din ceea ce am aflat până acum e faptul că există destui martori oculari ce povestesc că, exact în zona în care s-a produs enorma busculadă, „mai multe porţi au fost închise, pentru a lăsa să treacă în voie automobilele pline cu VIP-uri”. Tipul acesta de scenă îl ştim deja, şi noi, cu toate amănuntele necesare: ţie nu ţi s-a întâmplat niciodată ca, brusc, toţi poliţiştii de pe stradă să devină foarte-foarte activi, să fluiere şi să dea din mâini, ca disperaţii, să îmbrâncească de zor oamenii, doar ca să facă loc unei coloane oficiale care-l transportă, cu cel puţin 120 de kilometri pe oră, pe vreun potentat al zilei, care priveşte cu ochi porcini pe geam, la mulţime? Noroc că, la noi, străzile sunt mult mai puţin aglomerate decât cele de la Mecca, în zilele marelui pelerinaj anual numit Hajj (de unde şi termenul, intrat – pe filieră turcească – demult în limba română, de hagialâc).
Papa Francisc, la New York: reacţie imediată
În momentul în care presa internaţională a început să transmită, pe neaşteptate, tot mai multe ştiri şi imagini despre ceea ce s-a întâmplat la Mecca, Papa Francisc, aflat la Catedrala Sfântul Patrick din New York, a declarat imediat că transmite condoleanţe „fraţilor şi surorilor mele de religie islamică”. Formularea Suveranului Pontif indică, foarte clar, ideea că toţi oamenii, indiferent de religie, merită să fie priviţi, dincolo de orice diferenţe, ca fraţi întru credinţă. Şi că, în ciuda diferenţelor uriaşe – şi a conflictelor crunte, adesea multiseculare – care separă marile religii ale lumii, oricare credincios, indiferent în ce şi în cine crede, merită – dacă credinţa sa e realmente sinceră şi profundă – înţelegere şi respect. Comportamentul Suveranului Pontif este, în această situaţie, unul la fel de stimabil şi de luminos ca şi în multe alte situaţii. Să ne aducem aminte, de exemplu, că tot Papa Francisc e acela care, foarte recent, i-a îndemnat pe toţi credincioşii catolici din Europa să aibă cât mai multă grijă de refugiaţii care încearcă cu disperare să ajungă în interiorul UE, spunându-le europenilor că orice comportament ostil, bănuitor sau întunecat de prejudecăţi faţă de aceşti disperaţi „intră în conflict direct cu porunca creştină de a-i întâmpina cu respect şi solidaritate pe străinii copleşiţi de nevoi”. Fiindcă veni vorba, tare mulţumit aş fi – oricât de subţiri sunt relaţiile mele cu instituţia numită Biserică – dacă şi conducătorii BOR ar fi plămădiţi din aceeaşi materie primă ca şi Papa Francisc (dar, evident, nu-i cazul să avem iluzii: greu de crezut că aşa ceva se va întîmpla vreodată!).
Alt dezastru, în Yemen: unul premeditat, marca ISIL
La Sanaa, în Yemen, ziua marii sărbători musulmane Eid al-Adha (celebrată anul acesta pe 24 septembrie) a fost momentul în care militanţi locali ai ISIL au organizat un atentat terorist, într-o moschee. Iniţial a explodat o bombă ascunsă într-un pantof lăsat la intrare (niciodată nu intri încălţat într-o clădire de cult islamică, aşa cere tradiţia), iar apoi, atunci când credincioşii panicaţi au încercat să fugă din moschee, un atentator sinucigaş a detonat o a doua bombă (una foarte puternică, de data asta), care l-a ucis pe atacator, plus alte „cel puţin 25 de persoane”, relatează New York Times, care citează oficialităţi locale din capitala yemenită. Episodul acesta ne lămureşte, în bună măsură, ce rol joacă, cu adevărat, credinţa religioasă în acţiunile organizaţiei Statul Islamic (ISIL). Această entitate care a cucerit deja părţi importante din Irak şi Siria pretinde că întrupează preocuparea pentru reîntemeierea unei lumi islamice organizate pe principii perfect compatibile cu ceea ce gândea şi propovăduia Profetul Mohammed, dar nu ezită – după cum se vede – să ucidă credincioşi musulmani aflaţi la rugăciune, în moschee, într-o zi foarte importantă pentru tradiţia religioasă islamică (sărbătoarea Eid al-Adha comemorează, în fiecare an, credinţa extrem de profundă a lui Ibrahim / Abraham, care a fost gata să-şi jerfească băiatul pentru a-l cinsti astfel pe Allah; ziua este şi cea în care pelerinajul anual la Mecca ia, în mod oficial, sfârşit). Merită amintit aici şi faptul că surse locale relatează că moscheea care a fost ţinta atacului terorist de ieri este frecventată cu prioritate de populaţia Houthi, care este – religios vorbind – foarte apropiată de şiismul de tip iranian, în timp ce ISIL este o organizaţie exclusiv sunnită.
