Noaptea nu le-a fost deloc sfetnic bun: Ponta, Oprea şi Piedone şi-au dat, definitiv, foc la valiză
Sper că, măcar de data asta, determinarea şi voinţa ta şi-a mea o să fie mai puternice decât aroganţa, lăcomia şi prostia lor; şi că încăpăţânarea de-a se agăţa de posturi o să le iasă pe nas, cu totul.
La 5 şi 31 de minute, atunci când m-am trezit, primul meu gest a fost să dau drumul la televizor (porneşte mult mai iute decât notebookul meu cel cam bătrân şi deja huruitor), ca să văd dacă marşul de protest al celor aproape 20.000 de oameni, desfăşurat aseară, în centrul Bucureştiului, i-a făcut Ponta, Oprea şi Piedone să-şi dea demisia. Ei, aş!
Muntele de îngâmfare şi prostie o să-i coste
Nici unul din cei trei, cel puţin până acum (iată, s-a făcut 6 fără trei minute), nu dă nici un semn că s-ar gândi să plece din funcţie. Nici unul din ei nu dă semne că ar înţelege că e vinovat (sau măcar pe deplin responsabil, la nivel politic şi administrativ) pentru ceea ce s-a întâmplat, vinerea trecută, la Colectiv Degeaba până şi Papa a ajuns să vorbească, public, despre cei ucişi (32 la număr, acum) de incendiul cel ucigător din Bucureşti. Degeaba marile agenţii de presă din întreaga lume relatează, cu amănunte, ceea ce se întâmplă în capitala României. Degeaba proteste de stradă au izbucnit şi-n alte oraşe – Braşov, Ploieşti. Degeaba. Ăştia îşi închipuie – se vede – că, dacă fac obrazul gros, pot rămâne în funcţii, cât vor ei.
Ce urmează
Păi e simplu: Până acum, lucrurile s-a fi putut termina oarecum smoothly. Trei demisii – uşor de scris şi de depus, de altfel – ar fi putut calma, cumva, generaţiile ieşite în stradă. Dar, cum demisiile în cauză nu s-au produs, e clar că diseară lumea va ieşi la protest în număr mult mai mare. Dacă aseară au mărşăluit între 15 şi 20 de mii de protestatari, probabil că, de aici în 12 ore, măcar un număr dublu se vor afla la Universitate, la Guvern, în faţa ministerului condus de Gabriel Oprea, ca şi la primăria lui Piedone (cel care a dovedit, încă o dată, că-i un jeg uman, atunci când a anunţat – tocmai el, cel care a eliberat, vădit ilegal, autorizaţia de funcţionare a clubului ce-a luat foc – că are de gând să înalţe un monument lângă Colectiv).
Dar, de fapt, un număr dublu e o estimare cu mult prea reţinută. Aseară, de exemplu, eu unul nici nu m-am gândit să ies la protestul anunţat, pe Facebook, la Universitate, pentru orele 18.00, cu gândul de a cere, în spaţiul public, demisia lui Piedone. Pentru bunul motiv că numitul Piedone nici nu prea se află, vreodată, pe acolo (primăria sectorului 4 e, aşa cum ştim, în cu totul altă parte). Diseară, în mod clar mă duc să protestez. Nu văd cine şi cum m-ar putea opri. Orele pe care le predau se termină la 19 şi 20. O să-i rog pe studenţi să le facem fără pauză; şi-atunci termin la 19 şi 10. Nu-mi trebuie, apoi, mai mult de zece minute ca să ajung la Universitate, pe jos, sau la Guvern (cu metroul). Şi mâine voi face la fel.
Şi tot la fel am de gând să fac, de fapt, în fiecare zi, până ce jegurile astea chiar pleacă, definitiv, din funcţii. Şi presupun că nu-s deloc singurul de vârsta mea care va ieşi acum în stradă. Câţi ne-om strânge, din toate generaţiile, aflăm curând (eu aş paria, cu ochii închişi, măcar pe 50 sau 100 de mii de oameni, pentru diseară). Sper că nici tu n-ai de gând să rămâi, cum se lasă seara, în faţa televizorului. N-are nici un sens, în acest caz, să faci asta; şi n-are nici un sens, zic eu, să ne mai prefacem, inclusiv din comoditate, că-n ţara asta chiar se poate trăi, cu astfel de jeguri criminale, iresponsabile şi îngâmfate – cum sunt Piedone, Oprea şi Ponta, ca şi destui alţii, asemenea lor – călare, la nesfârşit, pe gâturile noastre.
