Cazul Roberto-Ştefan Ababei: Adjunctul Poliţiei Capitalei, un fel de Traian Remeş reloaded
Nu, nu, nu! Ce-i aşa greu de înţeles? La şefii ăi mari de la Poliţia Capitalei vă prezentaţi numai şi numai cu euro! E clar?
Aseară, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au reţinut pe adjunctul Şefului Poliţiei Capitalei într-un dosar de trafic de influenţă, ne informează Evenimentul Zilei. Roberto Ababei „este suspectat că a luat mită 10.000 de euro de la administratorii unei firme care fusese controlată, promiţând că va interveni în sprijinul acestora la poliţişti de la Economic”, ne mai spune publicaţia în cauză. Agenţia de presă Mediafax ne informează, la rândul ei, că Ababei a fost numit „director general adjunct al Poliţiei Capitalei din 6 februarie 2013, anterior acesta fiind, din aprilie 2010, şeful Poliţiei Sectorului 2”, precum şi că „în perioada noiembrie 2009 – aprilie 2010, Ababei a fost împuternicit la comanda Poliţiei Sectorului 2, iar din 2005 până în noiembrie 2009 a condus Secţia 8 Poliţie, anterior fiind, timp de un an, adjunctul şefului Secţiei 8” (aceea de pe Şoseaua Mihai Bravu, la mică distanţă de staţia de metrou Iancului).
Nevoile plăpândului metabolism uman, plus mult respect pentru tradiţie
Un comunicat al DNA (publicat pe pagina web a instituţiei, la adresa de Internet http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=6740 şi citat masiv de numeroase publicaţii) ne spune că „în perioada 14 iulie – 06 august 2015, inculpatul Ababei Roberto-Ştefan, în calitate de director general adjunct al Direcţiei Generale a Poliţiei Municipiului Bucureşti, în mod direct și pentru sine, a primit de la doi oameni de afaceri suma totală 13.000 euro (în două tranşe 3.000 respectiv 10.000 euro) şi produse alimentare”. Aşa deci, într-un interval de trei săptămâni şi două zile (cel dintre ziua de marţi, 14 iulie a.c. şi aceea de joi, 6 august), Roberto-Ştefan al nostru a încasat 13.000 de euro. Din cele 24 de zile, în total, mi se pare rezonabil să scădem weekendurile (3 la număr, respectiv zilele de 18, 19, 25 şi 26 iulie, precum şi 1 şi 2 august). Obţinem astfel, în luminoasa carieră a marelui nostru şef-adjunct al Poliţiei Capitalei, un interval de 18 zile lucrătoare. Dar, dacă tot lucrezi, cum nu suntem acum într-o epocă a muncii patriotice, efectuată gratis, trebuie să primeşti şi nişte bănuţi pentru efortul depus, nu-i aşa? Asta a şi făcut poliţistul nostru: s-a asigurat că poate pune în portofel, pentru fiecare din cele 18 zile lucrătoare din intervalul în cauză, nu mai puţin de 722,2222222 de euro. Înmulţiţi această sumă cu 4,4171 lei (cursul euro la data de 14 octombrie, ziua în care DNA l-a săltat pe Ababei) şi puteţi constata că poliţistul nostru cel viteaz, cinstit şi eficient putea, dacă se ostenea măcar aşa, niţel, să câştige în fiecare zi suma de 3190,11 lei.
Mă bucură, într-un fel, să aflu că poliţistul nostru a cerut de la cei care i-au dat şpagă şi ceva mâncare (pe care a şi primit-o, de altfel, tot în schimbul promisiunii că îşi va folosi influenţa pe care o are în Poliţie pentru a opri o anchetă întreprinsă de colegii săi de la Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice), în plus faţă de paralele primite. Chestia cu mâncarea ţine, nu-i aşa, în primul rând de un fel de tradiţie naţională deja consolidată: mai ţineţi minte, de exemplu, cum, la 13 septembrie şi la 23 septembrie 2007, un anume Gheorghe Ciorbă (el s-a autodenunţat, ulterior) i-a dat lui Decebal Traian Remeş produse alimentare (cârnaţi şi palincă, mai precis) în valoare totală de 1.500 lei, precum şi suma de 15.000 Euro, prin intermediul fostului ministru al Agriculturii, Ioan Mureşan, în scopul favorizării firmei Construct Europromt SRL din localitatea Certeze?
Câteva întrebări: nu multe, dar – cred eu – supărătoare
Avem, aşadar, un episod în care apar următoarele personaje: un poliţist şpăgar (nimic de mirare); DNA, care îşi face treaba (nici asta nu mă miră), nişte oameni de afaceri care dau şpagă (nici asta nu mă miră, dar chiar deloc). Până aici, nimic prea dificil de înţeles. Există însă nişte întrebări care nu-mi dau deloc pace.
Putem noi presupune că pe mititelul şi înfometatul Roberto-Ştefan l-a apucat cheful să ia şpagă aşa, brusc? Eu înclin să cred că nu. Şi atunci întreb, în continuare: dacă poliţistul în cauză nu e la prima abatere, ci acum doar a recidivat, cine, cum şi de ce l-a promovat, continuu, în ultimii 10 ani? Şi pentru care merite deosebite?
În directă corelaţie cu întrebările deja formulate, mai pun una: care dintre şefii cei mari de la Interne îşi va da acum demisia, simţindu-se direct responsabil pentru că l-a promovat, un întreg deceniu, pe Ababei? Mai am încă una, tot la acest capitol: Oare ţinea Ababei toţi banii pentru el sau, dimpotrivă, „ungea” şi el sistemul, având grijă ca şefii săi să fie, la rândul lor, foarte mulţumiţi?
Şi, în sfârşit, încă o întrebare, una micuţă: dacă DNA tot vorbeşte (vezi comunicatul din care deja am citat) despre „trafic de influenţă” (şi nu despre luare de mită), cum se face că, până acum, doar Ababei a fost arestat? Ce pot eu înţelege de aici? Că omul nostru încerca, printre mormane de bani şi dumicaţi din mâncarea primită, să se influenţeze pe el însuşi? Probabil că nu, zic eu. Formularea din comunicatul DNA e foarte clară. Şi atunci, măi băieţi, unde sunt restul? Unde sunt ceilaţi vinovaţi? De ce n-au fost săltaţi şi ei, împreună cu adjunctul Poliţiei Capitalei?
Aşa, ca să fie foarte clar, la final: nu aştept, desigur, răspuns la vreuna din aceste întrebări. Dimpotrivă, sunt convins că nu va răspunde la ele nimeni, niciodată. Dar – şi subliniez asta: cred că şi voi puteţi accepta o astfel de formulare – ele merită şi trebuie puse!
