Un râu de munte în mijlocul Bucureştilor: uite şi păstrăvii!
Un râu de munte îngust, care curge la vale, printre case, în plin centru Bucureştilor, la doi paşi de Parcul Carol şi Patriarhie. un rău pictat
La doi paşi de Parcul Carol (partea din josul pantei, nu cea de sus, dinspre Cuţitul de Argint) se află o stradă cum nu-i alta în Bucureşti. Ea se numeşte strada Xenofon, după numele unui mare istoric grec din Antichitate. Dar nu despre el vorbim astăzi, ci despre minunata stradă cu zeci de trepte, pictată astfel încât să pară un râu de munte care curge spre tine, atunci când urci în susul pantei. Într-un Bucureşti adesea hidos (iau uneori chiar foarte hidos) – asta mai ales din cauza blocurilor cenuşii şi murdare, fără nici o identitate arhitecturală şi care, vorba maneliştilor încă la mare modă, sunt „fără număr, fără număr” – strada aceasta, pictată de Eva Radu, te teleportează direct la munte, vara (sau, poate, dacă aveţi destulă imaginaţie, chiar până în Alaska sau prin fiordurile povârnite ale Norvegiei). Ai, şi încă în mod acut, senzaţia despre care am scris şin-n titlu: că imediat o să vezi, sărind din apa pictată pe trepte, păstrăvi uriaşi şi tare gustoşi. Dacă vreţi să aveţi, oricând, o zi într-adevăr faină, faceţi neapărat un drum până în Strada Xenofon. Merită, pe bune! Dacă prindeţi şi-o zi măcar niţel însorită, aveţi senzaţia că sunteţi, chiar dacă numai pentru câteva minute, în cu totul altă lume! Aşa că…
