Ordinul Mihai Viteazul, clasa a II-a. Bătrânul despre care vorbesc nu-l mai avea, dar păstrase, cine ştie cum, mantia de ceremonie. De fapt, o parte din ea. Era, zău – cel puţin noi aşa credeam – un personaj absolut bizar....
Chiar şi de la mare distanţă se vede, de-ţi piere imediat tot cheful de bere, că lumea a rămas, totuşi, COMPLET neameliorată. Of şi of! Pe vremea când aveam doar câţiva anişori, una din activităţile noastre zilnice era să batem...
Frumoase tonuri de albastru. Dar, pe bune, totu-i palid aici, pe lângă azuriul impecabil (şi impermeabil, pe deasupra) descris în text. Pe la cinci dimineaţa m-am trezit, azi, cu senzaţia acută că-i greu de respirat în casă. Aşa şi era,...
Durere mare: e drept, doar pentru unul dintre picioarele Mumei Pădurii, în povestea mea de azi; dar, poate, şi pe celălalt picior l-a durut, măcar un pic. Aşa, din minimă solidaritate cu celălalt. Cred că aveam, cu toţii, cam 12...
Alte furnici. De pe Facebook Cum i-a văzut pe miliţienii care, aşa cum ne-am lămurit imediat, chiar pe el îl căutau, Costel le-a zis, deja rău iritat: „Nu, nu-i cunosc deloc pe oamenii care stau aici. Şi nici nu mă...
Social Links